Nu ştiu cum vor fi alţii, cât despre mine, ştiu atâta că pierd măsura timpului de îndată ce rămân pe voia slobodă a pornirilor mele de sălbatic, când adică, biruit de dragostea neînfrânată a singurătăţii, îmi şterg urma dintre oameni şi mă mistui sub îmboldirile ei, în necunoscutul larg al naturii, ca o frunză mânată de nestatornicia vânturilor. (Calistrat Hogaş)
• 19 aprilie 1847: Se naşte la Tecuci, în familia preotului Gheorghe Dimitriu, cel pe care istoria literară îl va eterniza sub numele de CALISTRAT HOGAŞ.
• 1855: Este înscris la şcoala publică, sub patronimicul Hogáş, din iniţiativa învăţătorului, Hogáş fiind porecla bunicului dinspre tată.
• 1860-1869: Urmează Academia Mihăileană, în generaţia lui A.D. Xenopol, Al. Lambrior, Vasile Conta, Gheorghe Panu şi alţii de care îl leagă prietenii durabile. După absolvirea liceului se înscrie la Facultatea de filozofie şi litere, tot din Iaşi, „branşa literară”.
• 1869: În urma unui concurs, este numit profesor de “partea literară” la gimnaziul comunal din Piatra-Neamţ şi, la foarte scurt timp – director.
• 17 ianuarie 1871: Se căsătoreşte cu fiica Costache Gheorghiu din Piatra-Neamţ, foarte tânăra şi sfioasa Elena, căreia scriitorul i se va adresa cu apelativul „Elencu”.
• 1874: Debutează cu poezia „Legenda lăcrămioarei” în nr. 5 al ziarului local Corespondenţia provincială.
• 1878: Un conflict de proporţii cu autorităţile locale care patronau gimnaziul îl determină să se mute doi ani la gimnaziul din Tecuci şi un an la Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi.
• 1881: Revine ca director şi profesor la Piatra-Neamţ. Devine un apropiat „amic” al lui I.L. Caragiale, aflat în perioada octombrie 1881 – martie1882 în judeţul Neamţ, ca revizor şcolar.
• 1882: La 31 ianuarie i se naşte cel de-al şaptelea copil, o fetiţă botezată Sidonia.
La 3 iulie Calistrat Hogaş debutează ca prozator în revista locală Asachi, cu fragmente din ciclul Amintiri din o călătorie.
• 1886: Alt conflict cu autorităţile locale, implicând şi conotaţii de viaţă personală, îl îndeamnă să se transfere, ca profesor şi director, la gimnaziul din Alexandria, refuzând oferta de a se stabili la Bucureşti.
Deşi a mai existat şi cel de-al optulea copil născut în familia scriitorului – Marioara, care a decedat timpuriu, Sidonia, rămasă mezină, îşi va însoţi tatăl, alături de mama ei, în detaşarea la Alexandria (Teleorman).
• 1891: Profesorul Calistrat Hogaş se apropie de casă, stabilindu-se la Roman, unde se mută şi Sidonia.
• 1899: Întreaga familie, cu excepţia fiului Aetiu, care studiază la Bucureşti, se mută la Iaşi.
• 1907: Cunoscându-l pe G. Ibrăileanu, Calistrat Hogaş se lasă convins şi începe colaborarea la revista Viaţa Românească, din nr. 2 („Floricica”).
• 1912: La editura Viaţa Românească se începe tipărirea primei ediţii a volumului Pe drumuri de munte de Calistrat Hogaş. Tentativa nu se finalizează din cauza numeroaselor greşeli de tipar care trec neobservate corectorului: Calistrat Hogaş însuşi.
Profesorul Calistrat Hogaş iese la pensie, dar continuă să predea până la 40 de ore pe săptămână.
• 1914: Se tipăreşte a doua ediţie a cărţii Pe drumuri de munte la aceeaşi editură. Stocul de carte, pregătit pentru expediţie, se face scrum în timpul unui incendiu care mistuie tipografia.
• 1915: Scriitorul se mută la Piatra-Neamţ unde locuiau deja soţia şi fiica Cecilia.
28 august 1917: Calistrat Hogaş se stinge din viaţă la Roman, în mijlocul nepoţilor pe care i-i dăruise fiica cea mare, Cleopatra Silberg. La împlinirea a 42 de zile, la 8 octombrie, este reînhumat la Piatra-Neamţ.
• 1921: Apare prima ediţie pentru public a cărţii Pe drumuri de munte în două volume, cel de-al doilea, În Munţii Neamţului, este prefaţat de Mihail Sadoveanu.
• 1922: Lui Calistrat Hogaş, căruia în 1915 îi fusese refuzat premiul Academiei de 5000 lei, „Adamachi”, i se conferă postum cel dintâi premiu iniţiat de Societatea Scriitorilor Români, în baza raportului alcătuit de Liviu Rebreanu.
• 12 iunie 1939: Rămasă singura locatară a fostei gospodării a familiei, Sidonia deschide spre vizitare o cameră amenajată muzeal şi îşi oferă serviciile de ghid autorizat tuturor celor care îi trec pragul. Moştenind dragostea tatălui pentru necuvântătoare, Sidonia trăieşte înconjurată de zeci de pisici pentru a căror hrană îşi cheltuieşte aproape toate veniturile, în ceea ce o priveşte fiind o vegetariană convinsă.
• 1967: După ce funcţionase ca muzeograf la Casa memorială „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ, Sidonia donează statului casa părintească pentru a fi restaurată şi a se organiza aici un muzeu memorial. În două rânduri oferă spre achiziţie Muzeului Judeţean de Istorie obiectele şi manuscrisele care alcătuiesc astăzi fondul muzeistic majoritar existent în expoziţia memorială.
• 19 aprilie 1976: Se stinge din viaţă la Piatra-Neamţ, în vârstă de 94 de ani, Domnişoara Sidonia C. Hogaş, în chiar ziua de naştere a ilustrului ei tată. Prin grija nepoatei surorii sale, d-na Elena Zbanţ, este înmormântată la Cimitirul „Eternitatea”, împreună cu urna fratelui ei incinerat, Aetiu Hogaş (28 oct. 1880 – 26 oct. 1941, B).